Obiceiuri, Traditii, Folclor


  Armenii stabiliti în Tarile Române au adus cu ei unele obiceiuri si specific de folclor, înca din patria de origine, Armenia Mare sau obiceiuri capatate în cursul emigrarilor prin Crimeea, Polonia sau Turcia. Mult timp, ei au pastrat traditiile lor nationale, dar treptat acestea s-au amestecat cu obiceiuri si traditii românesti. Multe din obiceiurile pastrate se refera la exercitarea cultului armeano-grigorian, cu prilejul unor sarbatori ca Craciunul sau Pastele , dar si obiceiuri laice care au fost consemnate în statutele fraternitatilor si ale altor organizatii obstesti din Moldova, Muntenia, Transilvania. Astfel, de Craciun, se obisnuia ca tinerii sa colinde pe la casele credinciosilor, cântând colindul armenesc “Avedis”. De asemenea, se obisnuia sa se colinde si de Pasti, strângându-se daruri.

  Si în arta culinara s-au pastrat unele vechi traditii la armenii din Moldova, Bucovina si Transilvania. Printre mâncaruri traditional armenesti se mentioneaza: “Aganciabur” (aganci = ureche, abur = supa) – o supa cu coltunasi mici umpluti cu carne, Harisa (mâncare din grâu) si Cata – un fel de turta sarata preparata cu unt. La armenii veniti din Turcia se patreaza si acum obiceiul ca de Anul Nou sa se prepare “Anusabur” (supa dulce), facuta din grâu, fructe uscate, stafide, zahar, considerata a fi o urare de belsug pentru anul urmator, precum si “topig” (din naut, ceapa fiarta, tahan, stafide) si alte delicatese



dans traditional armenesc

  În ceea ce priveste obiceiurile laice, sunt demne de retinut regulile privind casatoria, consemnate si în Codul de etica adoptat la adunarea armenilor din Transilvania, în 1727. Printre altele se prevede ca fetele se pot logodi la împlinirea vârstei de 12 ani si se pot marita la împlinirea vârstei de 13 ani. Nici mirele si nici mireasa nu trebuie dusi la baie (obicei vechi care, în alte colonii armene din Rasarit s-a pastrat pâna mai târziu). Nu trebuie trimise cadouri nici preotului, nici biraului (primar) si nici altor personae. Nu se adminte acoperirea fetei miresei cu val. Mirele nu are voie sa mearga la casatorie cu sabia. Nuntasii nu trebuie sa aduca daruri nici mirelui si nici miresei. Numai parintii pot da cadouri, potrivit posibilitatilor lor. Cine încalca aceste reguli trebuie sa plateasca o amenda de 3 galbeni. Si, un amanunt interesant, dupa cum relateaza Stephan Rosca, în calitate de martor contemporan, la începutul secolului al XVIII-lea, la nuntile membrilor “Fraternitatii Voinicilor”, se obisnuia sa se cânte pe versurile antice despre nunta regelui Artases cu printesa Satenik (sec. al II-lea înainte de Hristos), culese de Movses Chorenatchi (în sec al V-lea dupa Hristos) din provincia Goghtan, unde mai persistau cântecele pagâne din antichitate.




|  Prima pagina  |  Istoric  |  Consiliul eparhial  |  Evenimente  |  Restaurare  |  Calendar  |  Galerie foto  |  Contact  |

Copyright © 2009 Biserica Armeana Iasi  |  Web design by